Goji

Fructele Goji sunt fructe miraculoase, cu o serie de beneficii pentru organismul uman. Contin numeroase substante nutritive si antioxidanti puternici care imbunatatesc calitatea sanatatii si previn imbolnavirile.

Fructele Goji contin betacaroten, aminoacizi, minerale, vitamine, polizaharide, uleiuri esentiale si alte elemente importante pentru organism. Combate cresterea in greutate si reduce nivelul glicemiei si al colesterolului.

Asa cum stim, fructele goji sunt bogate in antioxidanti, in mod special in carotenoizi si zeaxanthin. Acesti carotenoizi sunt de mare ajutor in protejarea retinei oculare si imbunatatirea vederii la persoane care au peste 65 de ani.

Fructele goji sunt de asemenea o alegere buna pentru protejarea ficatului si a rinichilor.

Un beneficiu foarte important al acestor fructe este ca ajuta la intarirea sistemului imunitar si la pastrarea starii de sanatate.

Polizaharidele din fructele goji face minuni pentru glanda hipofiza si stimuleaza eliberarea hormonului de crestere (HGH). Acesta este un hormon principal si poate inversa efectele imbatranirii, facandu-ne sa ne simtim si sa aratam mai bine.

Fructele goji au de asemenea o mare capacitatea de absorbtie a radicalilor de oxigen, foarte importanta in prevenirea oxidarii si pastrarii starii celulelor si, implicit, in prevenirea imbatranirii celulare.

Fructele goji previn starile de oboseala si surmenaj care sunt foarte adesea intalnite in stilul de viata modern. Sunt foarte bune si in ameliorarea migrenelor si insomniilor.

Cercetarile au aratat si ca fructele goji sunt foarte eficiente in cresterea fertilitatii si imbunatatirea functiei sexuale, mai ales la barbati.

Fructele goji sunt foarte bune in imbunatatirea circulatiei sangvine si ajuta la prelungirea duratei de viata.

Cu continutul lor mare in vitamine si minerale, acestea reduc tensiunea arteriala si colesterolul. Unele persoane sustin ca acestea pot preveni cancerul, desi acest aspect nu a fost demonstrat stiintific.
 
Cei care fac adesea exercitii de fitness consuma in mod regulat goji pentru ca ajuta la pierderea in greutate si la tonifierea organismului.


sursa: gustos.ro

Semintele de Chia

Semintele de Chia sunt niste seminte mici si negre ce provin de la o planta denumita Salvia Hispanica, inrudita cu menta. Planta este originara din America de Sud semintele de chia fiind un aliment important pentru azteci si maiasi in vremurile de demult. 

 
O portie de 30 grame de seminte de chia contine:
Fibre: 11 grame.
Proteine: 4 grame.
Grasimi: 9 grame (din care 5 sunt Omega-3).
Calciu: 18% din DZR (Doza Zilnica Recomandata).
Mangan: 30% din DZR.
Magneziu: 30% din DZR.
Fosfor: 27% din DZR.
Mai contin si cantitati semnificative de Zinc, Vitamina B3 (Niacina), Potasiu, Vitamina B1 (Tiamina) si Vitamina B2.

Ofera rapid senzatia de satietate si ajuta la slabit
Semintele de chia sunt recomandate in dietele de slabit, datorita aportului caloric aproape nul si al continutului bogat de nutrienti care au rolul de a instala rapid senzatia de satietate si de a alunga foamea. Cu alte cuvinte, semintele de chia hranesc organismul fara riscul ingrasarii, asa cum se intampla cu multe alte tipuri de alimente.
Atunci cand intra in contact cu apa, semintele se transforma intr-un fel de gel care creste in dimensiune. Instaureaza senzatia de plenitudine si inhiba apetitul, impiedicand supraalimentarea, care determina aparitia supraponderalitii si a obezitatii.

Ofera energie organismului si intaresc sistemul imunitar
Semintele de chia sunt considerate, pe buna dreptate, aliatele unui organism puternic si sanatos. Datorita continutului crescut de proteine, aceste alimente cresc nivelul de energie al organismului. Proteinele, alaturi de acizi grasi Omega 3, fibre si alte tipuri de substante nutritive intaresc imunitatea si previn aparitia bolilor.

Semintele de chia previn aparitia diabetului
Consumul regulat al semintelor de chia ajuta la reglarea nivelului glicemiei (zaharului) din sange si la combaterea riscului de aparitie a diabetului, o boala atat de raspandita la ora actuala in lume.
Semintele sunt un aliment benefic si pentru cei care sufera deja de diabet, intrucat au un indice glicemic foarte mic si favorizeaza digerarea lenta a alimentelor.

Ajuta digestia si previn aparitia bolilor gastrointestinale
Semintele de chia sunt laudate pentru continutul foarte mare de fibre, devenind alimentele cu cele mai multe beneficii asupra sistemului digestiv uman.
Contin ambele tipuri de fibre – solubile si insolubile – ceea ce contribuie la digerarea lenta a alimentelor, astfel incat sa nu afecteze nivelul de insulina din corp.
Colonul este bine hidratat in timpul consumului acestor seminte, ceea ce previne aparitia diverticulitei (inflamatia diverticulilor dispusi, cel mai adesea, de-a lungul peretilor intestinului gros).

Semintele de chia previn afectiunile cardiovasculare
Consumul frecvent de seminte de chia are un efect benefic asupra sanatatii inimii. Regleaza nivelul colesterolul din sange, tensiunea arteriala si previn diabetul - inlaturand astfel unii dintre cei mai mari factori de risc care stau la baza declansarii afectiunilor inimii.

Combat tulburarile de somn si stimuleaza relaxarea organismului
Cercetatorii au descoperit ca semintele de chia contin triptofan, un aminoacid care are efecte pozitive asupra somnului din timpul noptii.
Triptofanul ajuta la relaxarea organismului si la patrunderea mai rapida in transa specifica somnului, astfel incat organismul sa se odihneasca corespunzator.

Previn aparitia cancerului
Semintele de chia joaca un rol esential in lupta impotriva mai multor tipuri de cancer. Integrate in dieta saptamanala, aceste seminte distrug celulele canceroase si repara ADN-ul afectat din organism..

Au proprietati antiinflamatoare
Concentratia bogata de acizi grasi Omega 3 care se gaseste in semintele de chia ajuta la lubrifierea articulatiilor si le mentinerea supletii acestora. Odata ajunsi in organism, acizii grasi esentiali se transforma in prostaglandine, o substanta care combate durerile si inflamatiile.
Medicii au constatat ca bolnavii de artrita care au adaugat semintele de chia in dieta lor au raportat mai putine dureri si inflamatii inconfortabile decat cei care nu le-au consumat.

Imbunatesc functiile creierului
Consumul de seminte de chia atrage o multime de beneficii si la nivel intelectual. Potrivit specialistilor, acestea fac membranele cerebrale mai sensibile si imbunatesc functiile creierului: memoria, gandirea etc.

Impiedica imbatranirea prematura si sporesc longevitatea
Semintele de chia joaca un rol important in mentinerea tineretii si naturaletii organismului, datorita continutului crescut de antioxidanti. Aceste substante nutritive previn degradarea celulelor din organism si ajuta la combaterea afectiunilor care imbatranesc corpul. Nu doar antioxidantii contribuie la sporirea longevitatii organismului. Fibrele care ajuta digestia si detoxifica organismul sunt la fel de importante pentru a mentine sanatatea organismului si a preveni imbatranirea.

Intaresc oasele si previn osteoporoza
Semintele de chia sunt bogate si in calciu, un mineral crucial pentru sanatatea oaselor. Contin de sase ori mai mult calciu decat laptele, per portie, si sunt aliment de baza atat pentru copii, care sunt in crestere si au nevoie de acest nutrient pentru dezvoltarea unor oase puternice, cat si pentru femei, care sunt predispuse la osteoporoza. Consumul regulat de seminte de chia intareste oasele si previne aparitia fracturilor si a altor afectiuni.



sursa: sfatulmedicului.ro

Păpădia

Păpădia (Taraxacum officinale) este o plantă erbacee din familia compozitelor, cu frunze lungi, crestate și cu flori galbene grupate în capitule. Mai este numită și buhă, cicoare, crestățea, lăptucă, lilicea, mâță, papalungă, pilug, turci, curu-găinii, floarea-broaștei, floarea-găinii, floarea-mălaiului, floarea-sorului, floarea-turcului, flori-galbene, gălbinele-grase, gușa-găinii, ouăle-găinilor, papa-găinii, părăsita-găinilor sau pui-de-gâscă.

Păpădia este găsită pretutindeni, unde se află vegetație, de la câmpie până în zona subalpină, prin locuri necultivate și pe marginile drumurilor. Ea are anumite locuri in care creste ca de exemplu: nu creste în loc umbros ci în loc cu soare, ea crește în calea unui izvor subteran, etc.

Păpădia reprezintă o plantă medicinală apreciată pentru proprietățile ei terapeutice: curață organismul, stimulează activitatea ficatului, vindecă diabetul. Rădăcinile de păpădie sunt considerate un remediu natural în tratamentul unor variate afecțiuni datorită acțiunii acestora asupra organismului: depurativă, sudorifică, diuretică, stimulatorie, fiind utilizate și ca tratament cosmetic pentru un ten mai luminos.

Păpădia ajută și la vindecarea: anemiei, acneei, celulitei, varicei, reumatismului, hemoroizilor, fermentațiilor intestinale, tulburărilor de metabolism, eczemelor, inflamației ganglionilor, gutei, litiazei biliare, litiazei renale.
Salata de frunze proaspete de păpădie curăță organimul de toxine. Decoctul de păpădie se recomandă în afecțiunile circulatorii, hepatice, renale, gută, obezitate, diabet. Din acest decoct se beau zilnic, două trei căni pentru rezultate eficiente.

Papadia este o sursa bogata de vitamina A, C, D, vitamine din complexul B precum si minerale cum ar fi fier, potasiu si zinc. Frunzele de papadie sunt utilizate la salate, sandwichuri si ceaiuri, pentru a le oferi aroma.
Radacinile sunt folosite ca inlocuitori de cafea, iar florile se pot folosi la producerea vinurilor. In mod traditional, radacinile si frunzele de papadie au fost utilizate pentru tratarea problemelor hepatice. Multi oameni trateaza unele boli de rinichi, inflamatia, afectiunile pielii, arsurile stomacale si diareea, cu infuzie si ceai de papadie.

Broccoli

Broccoli sau Brassica Oleracea, din familia brasicaceelor (cruciferelor), este o legumă ce se utilizează în alimentație, inflorescența mai puțin compactă decât a conopidei fiind folosită la prepararea diferitelor mâncăruri. Are o valoare nutritivă și alimentară ridicată, și de asemenea un conținut bogat în glucide, vitamine și săruri minerale. Are originea comună cu conopida și este răspândită în aceleași zone.

Profilul nutriţional al acestei plante este cu adevărat impresionant: conţine fibre solubile şi insolubile în cantităţi mari, vitamina C în cantităţi uriaşe şi ignorata vitamina K, extrem de necesară pentru o bună circulaţie sanguină. Vitamina K se găseşte în extrem de puţine alimente. Să disecăm puţin leguma verde: 100 de grame de broccoli vă aduc 150% din necesarul zilnic de vitamina C.


 BENEFICII:
 -Asigura buna functionare a sistemului nervos - broccoli contine un procent semnificativ de potasiu, mineral care mentine sanatatea sistemului nervos, asigura functionarea optima a creierului si favorizeaza dezvoltarea masei musculare.

-Regleaza tensiunea arteriala – raspunzatoare de aceasta proprietate sunt cele doua minerale continute in procente insemnate in compozitia legumei, magneziul si calciul.

-Lupta impotriva imbatranirii – o ceasca plina cu buchetele de broccoli contine necesarul zilnic de vitamina C, un antioxidant necesar in lupta impotriva radicalilor liberi. Mai mult, vitamina C este un antihistaminic eficient pentru atenuarea disconfortului asociat cu raceala si gripa.

-Mentine sanatatea oaselor - broccoli contine niveluri ridicate de calciu si vitamina K, ambele cu roluri importante in mentinerea sanatatii oaselor si prevenirea osteoporozei.

-Repara leziunile pielii datorate expunerii la soare - datorita glucorafaninului continut, broccoli are proprietatea de a proteja pielea de razele daunatoare ale soarelui din interior catre exterior, repara leziunile pielii datorate expunerii in exces la razele UV, o detoxifiaza si ajuta la regenerarea ei.

-Previne cancerul - datorita aceluiasi glucorafanin, care este transformat de organism in sulforafan, broccoli combate infectia cu Helicobacter pylori, o bacterie raspunzatoare de riscul crescut de cancer gastric. Mai mult, leguma contine indole-3-carbinol, un compus puternic antioxidant si anticancerigen, care s-a dovedit ca impiedica dezvoltarea cancerului mamar, de col uterin, de prostata si stimuleaza functia hepatica.

-Intareste sistemul imunitar - o ceasca de broccoli asigura sistemului imunitar o doza generoasa de betacaroten. Zincul si seleniul, desi in procente mici, stimuleaza si ele sistemul imunitar.

-Favorizeaza pierderea kilogramelor in plus - broccoli este bogat in fibre care ajuta digestia, elimina problema constipatiei, mentin glicemia in limite normale si previn supraalimentarea. In plus, o ceasca de broccoli are tot atatea proteine ca o ceasca de orez sau de porumb, insa numarul de calorii este la jumatate.

-Mentin sanatatea oculara - studiile au demonstrat ca luteina si zeaxantina continute de aceasta leguma previn degenerescenta maculara legata de varsta si cataracta. In plus, broccoli este o sursa buna de vitamina A, necesara formarii rodopsinei (albumina prezenta in retina), a epiteliilor de pigment din retina care asigura vederea crepusculara.

-Asigura sanatatea inimii - luteina poate, de asemenea, incetini sau preveni ingrosarea arterelor, luptand astfel impotriva bolilor de inima. Vitaminele B6 si B9 reduc riscul de ateroscleroza, de infarct miocardic si de accident vascular cerebral.

Semintele de in

Inul (Linum) face parte din familia Linaceae, având circa 200 de varietăți. Este o plantă perenă se prezintă sub formă de tufe, fiind o plantă textilă ca și bumbacul. Seminţele de in constituie o sursă importantă de acid alfalinoleic, o substanţă din familia binecunoscuţilor acizi graşi Omega 3, esenţială pentru organism.
 

Beneficii:
Dacă ai probleme cu digestia şi suferi frecvent de constipaţie, seminţele de in acţionează rapid şi eficient. Datorită conţinutului bogat în fibre, ele au un uşor efect laxativ, stimulează digestia şi ajută la eliminarea toxinelor din organism. Sfat: macină seminţe de in şi ia câte o linguriţă în fiecare dimineaţă (cu apă) pe stomacul gol.

Studiile recente arată că un consum frecvent de seminţe de in (aproximativ 50 g pe zi) poate contribui la reducerea nivelului de colesterol în cazul persoanelor care suferă de hipercolesterolemie.

Stimulează funcţia arterială şi previn formarea trombilor în vasele sangvine.

Sunt considerate un remediu eficient pentru migrene.

Diminuează frecvenţa şi intensitatea durerilor menstruale.

Specialiştii au constatat că seminţele de in ajută la prevenirea şi chiar la eliminarea calculilor biliari (pietre la fiere).

Seminţele de in sunt benefice şi pentru sistemul nervos, contribuind la combaterea oboselii, controlarea stresului şi îmbunătăţind calitatea somnului.

Datorită conţinutului bogat în fibre, seminţele de in sunt indicate persoanelor care suferă de sindromul de colon iritabil.

Fibrele din seminţele de in interacţionează cu asimilarea grăsimilor, contribuind la pierderea în greutate.

De asemenea, acizii grasi omega 3 din seminţele de in scad pofta de mâncare şi stimulează arderea caloriilor.

Seminţele de in sunt una dintre cele mai bune surse de lignani, substanţe care previn în special cancerul de prostată şi pe cel de colon.

Jim Morris Vegan Bodybuilder

Ceai pentru un somn linistit

Recomand acest ceai nu doar celor cu probleme de somn, ci tuturor persoanelor. Relaxeaza corpul si calmeaza gandurile, incat sa dormiti linistiti si sa va treziti 'fresh'.
Gasiti plantele necesare la orice magazin naturist/plafar.
Se pune in apa fiarta cate o lingurita rasa din fiecare (passiflora, roinita, tei, paducel, lavanda, maghiran, musetel, salvie). Se lasa infuzia 10-15min dupa care se strecoara ceaiul intr-o cana si se adauga o lingurita de miere si putina lamaie dupa gust.

Mierea de albine

Mierea este un aliment dulce, lichid siropos produs natural de catre albine ca hrana pentru ele insele. Culoarea aurie si gustul delicios sunt inconfundabile. Dupa ce albinele culeg nectarul de la o floare, il amesteca cu produse chimice din saliva lor pentru a rezulta mierea. 

Mirea poate fi din soiuri diferite. Gustul si textura depind de tipul florilor din care provine nectarul cules de catre albine. Probabil cel mai des este intalnita mierea de trifoi, dar si aceasta poate avea diverse arome si culori.

Culoarea obisnuita a mierii este aurie, dar poate varia de la alb la rosu inchis si chiar negru. Combinatia dintre miere si laptele de capra a fost folosita pentru tratarea infectiilor bronsice.

Mierea contine numerosi antioxidanti - caracteristica importanta pentru oameni. In plus, aceasta are o component antiinfectioasa si este folosita pentru vindecarea tusei, bolilor intestinale si ranilor pielii. 

 Ce tratam cu mierea?
*Tratamentul ranilor - Aplicarea mierii direct pe rana are o actiune antimicrobiana, calmanta, eliminand secretiile si impuritatile. In cazul ranilor care nu se vindeca, se face un amestec in parti egale din miere si untura de peste. Se aplica direct pe rana, se acopera cu pansament steril, iar dupa 3-4 ore se clateste cu ceai de musetel. Acest unguent reface elasticitatea fibrelor musculare, activeaza formarea tesutului tanar, ajutand la regenerarea lui.

*In arsuri ale pielii si furuncule - se amesteca trei parti miere + o parte faina de grau. Se panseaza si se schimba pansamentul la 10 ore, spalandu-se cu ceai de musetel + patlagina (infuzie 2+2 linguri de plante la un litru de apa).

*Anemia - Este recomandata mierea inchisa la culoare. Asociata cu polen si cu tinctura de urzica, are rezultate spectaculoase. Timp de 21 de zile se consuma miere inchisa la culoare (doua linguri) amestecata cu o lingurita polen + 20 picaturi tinctura de urzica (se gaseste la Plafar). Acest amestec se imparte in doua, o parte se ia dimineata la ora 10.00, cealalta parte la ora 17.00. Pentru copiii sub 10 ani, se recomanda o jumatate din cantitate, luata dimineata.

*Gastrita - In gastrita hiperacida, mierea de salcam diluata in apa calda si luata cu 90-120 minute inaintea mesei, diminueaza aciditatea gastrica si se absoarbe repede, calmand “arsurile” (o lingura in 100 ml apa). Mierea de munte se dilueaza in apa rece (o lingura la 100 ml apa) si se administreaza cu 90-120 minute inaintea meselor. Deci este foarte importanta temperatura apei in care este diluata mierea.

*Ulcer - Doua linguri de miere de salcam diluata in 200 ml lapte nefiert; amestecul se bea noaptea, intre 22.00-23.00. Bineinteles, urmandu-se regimul alimentar adecvat.

*Bolile ficatului - Glucoza si fructoza, impreuna cu celelalte elemente ale mierii, sunt un component nutritiv important, regenerant, maresc rezervele de glicogen din ficat. Intr-un litru de apa clocotita se pun doua linguri armurariu macinat si se fierb 2-3 minute. Dupa ce, prin racire, lichidul ajunge la temperatura camerei, se adauga patru linguri de miere de salcam. Se bea in cursul unei zile, intre orele 10.00 – 19.00, cu o ora inainte si dupa mesele principale. Se bea 20 de zile cu 10 zile pauza, timp de trei luni.

*Colite, enterocolite - Actiunea antimicrobiana a mierii o face utila si in tratarea colitelor si enterocolitelor. Se administreaza miere poliflora (1-2 lingurite) diluata in ceai de busuioc + cimbru + sunatoare (amestec in parti egale). Se pune o lingurita de amestec la o cana de apa. Se administreaza la distanta de o ora, dupa mesele principale.

*Bolile de inima - Mierea ofera un ajutor pretios muschiului cardiac slabit, diminuand oboseala si durerile din regiunea inimii. Este foarte eficienta in edeme de natura cardiaca, in nevroza cardiaca, diminuand extrasistolele. Se recomanda o lingura de miere diluata in ceai de paducel sau talpa-gastii, cu doua ore inainte de masa. Ceaiul se prepara astfel: o lingurita de planta la o cana de apa. Mierea se dilueaza in ceai caldut (miere poliflora).

...si multe altele

Ridichea neagra

Ridichea neagra este mai mare decat ridichea obisnuita si are un gust distinct, usor iute. Ea contine rafanol, vitaminele B si C, magneziu, fier si calciu, iod.

Consumul acestei legume este indicat in litiaza biliara, insuficienta hepatica, afectiuni pulmonare, tuse, reumatism, guta, artrita, astm, alergii si eczeme.

Ridichea neagra contine 3/4 din cantitatea zilnica recomandata de vitamina C, creste imunitatea organismului, te apara de boli si infectii si are un efect tonic, detoxifiant. Este foarte buna si pentru copii, ajutand la fixarea calciului. In plus, scade colesterolul si previne aparitia bolilor de inima.

Cea mai importanta proprietate a ridichii negre este faptul ca ajuta in drenajul ficatului si vezicii biliare, precum si in eliminarea toxinelor din organism.


                                                                  

Siropul de ridiche neagra si miere
Ai nevoie de:
- 1 ridiche neagra
- 2-3 linguri cu miere de albine

Ridichea nu se curata de coaja, se spala foarte bine cu apa rece si se sterge cu un prosop. Se taie deasupra (acolo unde au fost frunzele) un capac care se va da deoparte si cu o lingurita sau cu un cutit se va scobi in interiorul ei si i se va scoate miezul, lasand totusi cam 1 cm de continut de jur imprejur. Se pune miere de albine in ridiche pana la jumatate, se acopera ridichea cu capacul ei si se lasa asa la macerat peste noapte pentru a se forma siropul din suc de ridiche si miere sau zahar.
Cand este gata, se ia cate 2 linguri din acest sirop de cate ori ne supara tusea sau suntem ragusiti. Siropul sau sucul de ridiche neagra de toamna este foarte placut la gust, este natural, simplu si usor de preparat. Ridichea se foloseste pana cand se inmoaie de tot.

Motive pentru care trebuie să consumi ridiche neagră:
1. Întăreşte sistemul imunitar.
2. Îmbunătăţeşte digestia.
3. Previne ateroscleroza.
4. Ameliorează procesul de umflare a picioarelor, echilibrează apa şi nivelul de sare din organism.
5. Trateată urolitiaza.
6. Sucul de ridiche neagră întăreşte firul de păr şi contribuie la creşterea podoabei capilare.
7. Vindecă bronşita.
8. Ameliorează durerile cardiace şi cele provocate de reumatism.
9. Este un antibiotic natural.
10. Dizolvă pietrele din zona ficatului, a vezicii biliare şi a rinichilor.
11. Îmbunătăţeşte sistemul cardiovascular şi nervos.
12. Tratează gripa şi afecţiunile respiratorii.
13. Scade colesterolul „rău” din sânge.
14. Are efecte benefice asupra sistemului uro-genital şi limfatic.

Motive pentru care NU trebuie să consumi ridiche neagră:
1. Dacă suferi de ulcer gastric, ulcer duodenal sau gastrită.
2. Dacă te confrunţi cu glomerulonefrită.
3. Dacă ai probleme cu inima.
4. Dacă ai suferit de curând un infarct miocardic.

Ștevia

Ștevia (Rumex patientia) este o plantă din genul Rumex, familia Polygonaceae. 
Alte denumiri populare ale șteviei sunt: dragomir, măcrișul-cucului, etc., este originară din America de Sud, unde se și cultivă în scopuri culinare, este o plantă perenă, foarte răspândită în țara noastă, crește spontan primăvara, pe pășunile din zonele de deal și de munte, în jurul stânelor, în grădinile necultivate etc.

Rădăcina plantei era folosită în tradiția populară la vopsitul în diferite culori (galben, verde, albastru). Tot rădăcina era folosită pentru ungerea pielii. Rizomii conțin tanin, crizofaneină, gluco-emodină, reocrizină și gluco-reină. Ștevia se poate folosi la mai multe afecțiuni: constipație, atonie digestivă, hepatită, răni.

Frunzele de ștevie sunt cunoscute și foarte apreciate în bucătăria tradițională - se consumă crude în salate, dar și gătite în ciorbe, mâncăruri scăzute cu carne, sarmalele se împăturesc în frunze de ștevie, care dau preparatului un gust deosebit, însă calitățile ei medicinale sunt mai puțin cunoscute.

Consumul de ștevie stimulează energia mentală și fizică, fiind totodată o barieră împotriva bacteriilor care provoacă cariile dentare, aceste calități sunt susținute de cercetări și studii științifice, dar ștevia rămâne cunoscuta și apreciată pentru faptul ca este o minunată plantă de consum după perioada de iarna, cu efecte importante în cura de detoxifiere de primăvara și revigorarea organismului.

Ștevia este o plantă mai dulce decât zaharul - este clasificată ca fiind un supraaliment, care are capacitatea de a regla glicemia, de a reduce pofta de dulciuri și senzația de foame, ea nu conține calorii, fiind benefică pentru persoanele care suferă de diabet sau hipoglicemie, sau pentru cei care luptă cu kilogramele în plus.

Previne și combate astenia de primăvara, este detoxifiantă, reglează nivelul zaharului din sânge, reduce tensiunea arterială, combate obezitatea, este diuretică, stimulează și fortifică sistemului imunitar, grație conținutului bogat de minerale și vitamine, combate constipația, ajută la combaterea tusei, pneumoniei, tuberculozei, datorită proprietăților antibacteriene, previne și tratează - acneea, ridurile, eczemele, dermatita.

Contraindicatii
Datorită conținutului de antrachinonici, substanțe care ajung în sânge și în lapte, și care pot cauza diaree bebelușului, ștevia nu este recomandată mamelor care alăptează.
Ștevia și rădăcina de ștevie sunt contraindicate celor suferinzi de afecțiuni pulmonare și ale căilor respiratorii, celor cu stomac sensibil, reumaticilor și bolnavilor cu suferințe articulare, celor cu pietre la ficat sau la rinichi.

Usturoiul (Allium sativum)

Usturoiul (Allium sativum) este o plantă comestibilă, utilizată ca aliment și condiment. În medicina populară este considerat, alături de ceapă, un adevărat medicament, datorită conținutului bogat de vitamine și substanțe minerale. În Egiptul antic și în timpul romanilor, usturoiul era cunoscut ca un mijloc preventiv al bolilor contagioase. Ulterior s-a stabilit că efectul usturoiului, în combinație cu mierea de albine, sau alte produse naturale, este benefic în prevenirea sau ameliorarea bolilor cardiovasculare, a tulburărilor digestive, sau a pneumopatiilor. În afară de efectul antimicrobian, are și un efect antihelmintic (contra viermilor intestinali). 

Cum prepari tinctura de usturoi?
Se pisează două căpăţâni de usturoi, peste care se toarnă 500 ml de votcă sau alcool de 70˚. Se lasă nouă zile la soare, după care se pune în sticle închise la culoare și se depozitează într-un loc uscat, ferit de lumină. Se iau câte 10-15 picături în 50 ml de apa sau ceai. Pentru eliminarea viermilor intestinali se iau câte 30 de picături dimineaţa, cu 30 de minute înainte de masă, în cure de 15 zile. În reumatism, se fac frecţii cu tinctură diluată în apă. Ca antimicotic, se fac aplicaţii locale cu o parte de tinctură diluată în două părţi de apă.

Antibiotic natural
Usturoiul este cel mai puternic antibiotic natural cunoscut, sub forma de aliment pur. Contra sucului sau, germenii de raceli, gripe si viroze nu au nici o sansa. Descompune flegma, combate infectiile, degajeaza sinusurile, bronhiile si plamanii. Este o planta atat de puternica incat atunci cand e frecata pe picioarele cuiva intra rapid in sange si poate avea un efect benefic in plamani. O cataplasma cu usturoi pusa pe talpile picioarelor este foarte buna pentru oprirea tusei si alungarea racelilor. Se face tocand cativa catei de usturoi, amestecandu-i cu putin untdelemn de masline si aplicand mixtura pe talpi. 

Scaderea tensiunii arteriale
Un catel de usturoi proaspat contine intre 5 si 9 miligrame de alicina. Luat pe stomacul gol dimineata, usturoiul regleaza tensiunea si intareste sistemul imunitar.

Alicina
Este un produs de conversie a alinei (un aminoacid ne-esential, denumire provenita de la termenul latinesc al usturoiului, Allium sativum),  fiind un compus de sulf care confera usturoiului majoritatea proprietatilor. Insa ea nu se gaseste in mod natural in usturoi, se sintetizeaza in momentul ruperii sau zdrobirii usturoiului, ca o reactie de aparare.  

Mujdeiul de usturoi - reteta
-2 capatani de usturoi 
-sare 
-o lingurita de ulei 
-4 linguri de smantana
Usturoiul se curata si se zdrobeste, se pune intr-un castronel si se freaca bine cu sare si ulei, cand se face ca o pasta se adauga smantana si se omogenizeaza bine.

e preluare integrală sau parţială a conţinutului se poate face doar cu citarea sursei, astfel: pentru publicaţiile tipărite - Ziarul "ring", iar pentru publicaţiile online - http://www.ziarulring.ro/stiri/sanatate/214770/De-ce-apar-caderile-de-calciu

„Organismul îşi ia calciul din apă şi din alimentele care conţin acest mineral în cantităţi mari, dar reţine doar o parte, restul fiind eliminat prin fecale şi urină. Consumul exagerat de zaharuri scade absorbţia calciului în organism. De aceea, trebuie să mâncăm frecvent iaurt, spanac, brânzeturi, lapte, fructe şi legume. Glanda parotidă reglează cantitatea de calciu primită de organism prin secretarea hormonului parotidian. Când secretă prea mult, nivelul de calciu din sânge creşte şi, astfel, scade cantitatea de calciu care ar trebui să ajungă în oase, dinţi şi muşchi”, explică dr. Laurenţiu Luca, directorul Clinicii PULS.

Acest articol este proprietatea Ring Media Group şi este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare integrală sau parţială a conţinutului se poate face doar cu citarea sursei, astfel: pentru publicaţiile tipărite - Ziarul "ring", iar pentru publicaţiile online - http://www.ziarulring.ro/stiri/sanatate/214770/De-ce-apar-caderile-de-calciu

„Organismul îşi ia calciul din apă şi din alimentele care conţin acest mineral în cantităţi mari, dar reţine doar o parte, restul fiind eliminat prin fecale şi urină. Consumul exagerat de zaharuri scade absorbţia calciului în organism. De aceea, trebuie să mâncăm frecvent iaurt, spanac, brânzeturi, lapte, fructe şi legume. Glanda parotidă reglează cantitatea de calciu primită de organism prin secretarea hormonului parotidian. Când secretă prea mult, nivelul de calciu din sânge creşte şi, astfel, scade cantitatea de calciu care ar trebui să ajungă în oase, dinţi şi muşchi”, explică dr. Laurenţiu Luca, directorul Clinicii PULS.

Acest articol este proprietatea Ring Media Group şi este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare integrală sau parţială a conţinutului se poate face doar cu citarea sursei, astfel: pentru publicaţiile tipărite - Ziarul "ring", iar pentru publicaţiile online - http://www.ziarulring.ro/stiri/sanatate/214770/De-ce-apar-caderile-de-calciu

„Organismul îşi ia calciul din apă şi din alimentele care conţin acest mineral în cantităţi mari, dar reţine doar o parte, restul fiind eliminat prin fecale şi urină. Consumul exagerat de zaharuri scade absorbţia calciului în organism. De aceea, trebuie să mâncăm frecvent iaurt, spanac, brânzeturi, lapte, fructe şi legume. Glanda parotidă reglează cantitatea de calciu primită de organism prin secretarea hormonului parotidian. Când secretă prea mult, nivelul de calciu din sânge creşte şi, astfel, scade cantitatea de calciu care ar trebui să ajungă în oase, dinţi şi muşchi”, explică dr. Laurenţiu Luca, directorul Clinicii PULS.

Acest articol este proprietatea Ring Media Group şi este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare integrală sau parţială a conţinutului se poate face doar cu citarea sursei, astfel: pentru publicaţiile tipărite - Ziarul "ring", iar pentru publicaţiile online - http://www.ziarulring.ro/stiri/sanatate/214770/De-ce-apar-caderile-de-calciu