Ridichea neagra

Ridichea neagra este mai mare decat ridichea obisnuita si are un gust distinct, usor iute. Ea contine rafanol, vitaminele B si C, magneziu, fier si calciu, iod.

Consumul acestei legume este indicat in litiaza biliara, insuficienta hepatica, afectiuni pulmonare, tuse, reumatism, guta, artrita, astm, alergii si eczeme.

Ridichea neagra contine 3/4 din cantitatea zilnica recomandata de vitamina C, creste imunitatea organismului, te apara de boli si infectii si are un efect tonic, detoxifiant. Este foarte buna si pentru copii, ajutand la fixarea calciului. In plus, scade colesterolul si previne aparitia bolilor de inima.

Cea mai importanta proprietate a ridichii negre este faptul ca ajuta in drenajul ficatului si vezicii biliare, precum si in eliminarea toxinelor din organism.


                                                                  

Siropul de ridiche neagra si miere
Ai nevoie de:
- 1 ridiche neagra
- 2-3 linguri cu miere de albine

Ridichea nu se curata de coaja, se spala foarte bine cu apa rece si se sterge cu un prosop. Se taie deasupra (acolo unde au fost frunzele) un capac care se va da deoparte si cu o lingurita sau cu un cutit se va scobi in interiorul ei si i se va scoate miezul, lasand totusi cam 1 cm de continut de jur imprejur. Se pune miere de albine in ridiche pana la jumatate, se acopera ridichea cu capacul ei si se lasa asa la macerat peste noapte pentru a se forma siropul din suc de ridiche si miere sau zahar.
Cand este gata, se ia cate 2 linguri din acest sirop de cate ori ne supara tusea sau suntem ragusiti. Siropul sau sucul de ridiche neagra de toamna este foarte placut la gust, este natural, simplu si usor de preparat. Ridichea se foloseste pana cand se inmoaie de tot.

Motive pentru care trebuie să consumi ridiche neagră:
1. Întăreşte sistemul imunitar.
2. Îmbunătăţeşte digestia.
3. Previne ateroscleroza.
4. Ameliorează procesul de umflare a picioarelor, echilibrează apa şi nivelul de sare din organism.
5. Trateată urolitiaza.
6. Sucul de ridiche neagră întăreşte firul de păr şi contribuie la creşterea podoabei capilare.
7. Vindecă bronşita.
8. Ameliorează durerile cardiace şi cele provocate de reumatism.
9. Este un antibiotic natural.
10. Dizolvă pietrele din zona ficatului, a vezicii biliare şi a rinichilor.
11. Îmbunătăţeşte sistemul cardiovascular şi nervos.
12. Tratează gripa şi afecţiunile respiratorii.
13. Scade colesterolul „rău” din sânge.
14. Are efecte benefice asupra sistemului uro-genital şi limfatic.

Motive pentru care NU trebuie să consumi ridiche neagră:
1. Dacă suferi de ulcer gastric, ulcer duodenal sau gastrită.
2. Dacă te confrunţi cu glomerulonefrită.
3. Dacă ai probleme cu inima.
4. Dacă ai suferit de curând un infarct miocardic.

Ștevia

Ștevia (Rumex patientia) este o plantă din genul Rumex, familia Polygonaceae. 
Alte denumiri populare ale șteviei sunt: dragomir, măcrișul-cucului, etc., este originară din America de Sud, unde se și cultivă în scopuri culinare, este o plantă perenă, foarte răspândită în țara noastă, crește spontan primăvara, pe pășunile din zonele de deal și de munte, în jurul stânelor, în grădinile necultivate etc.

Rădăcina plantei era folosită în tradiția populară la vopsitul în diferite culori (galben, verde, albastru). Tot rădăcina era folosită pentru ungerea pielii. Rizomii conțin tanin, crizofaneină, gluco-emodină, reocrizină și gluco-reină. Ștevia se poate folosi la mai multe afecțiuni: constipație, atonie digestivă, hepatită, răni.

Frunzele de ștevie sunt cunoscute și foarte apreciate în bucătăria tradițională - se consumă crude în salate, dar și gătite în ciorbe, mâncăruri scăzute cu carne, sarmalele se împăturesc în frunze de ștevie, care dau preparatului un gust deosebit, însă calitățile ei medicinale sunt mai puțin cunoscute.

Consumul de ștevie stimulează energia mentală și fizică, fiind totodată o barieră împotriva bacteriilor care provoacă cariile dentare, aceste calități sunt susținute de cercetări și studii științifice, dar ștevia rămâne cunoscuta și apreciată pentru faptul ca este o minunată plantă de consum după perioada de iarna, cu efecte importante în cura de detoxifiere de primăvara și revigorarea organismului.

Ștevia este o plantă mai dulce decât zaharul - este clasificată ca fiind un supraaliment, care are capacitatea de a regla glicemia, de a reduce pofta de dulciuri și senzația de foame, ea nu conține calorii, fiind benefică pentru persoanele care suferă de diabet sau hipoglicemie, sau pentru cei care luptă cu kilogramele în plus.

Previne și combate astenia de primăvara, este detoxifiantă, reglează nivelul zaharului din sânge, reduce tensiunea arterială, combate obezitatea, este diuretică, stimulează și fortifică sistemului imunitar, grație conținutului bogat de minerale și vitamine, combate constipația, ajută la combaterea tusei, pneumoniei, tuberculozei, datorită proprietăților antibacteriene, previne și tratează - acneea, ridurile, eczemele, dermatita.

Contraindicatii
Datorită conținutului de antrachinonici, substanțe care ajung în sânge și în lapte, și care pot cauza diaree bebelușului, ștevia nu este recomandată mamelor care alăptează.
Ștevia și rădăcina de ștevie sunt contraindicate celor suferinzi de afecțiuni pulmonare și ale căilor respiratorii, celor cu stomac sensibil, reumaticilor și bolnavilor cu suferințe articulare, celor cu pietre la ficat sau la rinichi.

Usturoiul (Allium sativum)

Usturoiul (Allium sativum) este o plantă comestibilă, utilizată ca aliment și condiment. În medicina populară este considerat, alături de ceapă, un adevărat medicament, datorită conținutului bogat de vitamine și substanțe minerale. În Egiptul antic și în timpul romanilor, usturoiul era cunoscut ca un mijloc preventiv al bolilor contagioase. Ulterior s-a stabilit că efectul usturoiului, în combinație cu mierea de albine, sau alte produse naturale, este benefic în prevenirea sau ameliorarea bolilor cardiovasculare, a tulburărilor digestive, sau a pneumopatiilor. În afară de efectul antimicrobian, are și un efect antihelmintic (contra viermilor intestinali). 

Cum prepari tinctura de usturoi?
Se pisează două căpăţâni de usturoi, peste care se toarnă 500 ml de votcă sau alcool de 70˚. Se lasă nouă zile la soare, după care se pune în sticle închise la culoare și se depozitează într-un loc uscat, ferit de lumină. Se iau câte 10-15 picături în 50 ml de apa sau ceai. Pentru eliminarea viermilor intestinali se iau câte 30 de picături dimineaţa, cu 30 de minute înainte de masă, în cure de 15 zile. În reumatism, se fac frecţii cu tinctură diluată în apă. Ca antimicotic, se fac aplicaţii locale cu o parte de tinctură diluată în două părţi de apă.

Antibiotic natural
Usturoiul este cel mai puternic antibiotic natural cunoscut, sub forma de aliment pur. Contra sucului sau, germenii de raceli, gripe si viroze nu au nici o sansa. Descompune flegma, combate infectiile, degajeaza sinusurile, bronhiile si plamanii. Este o planta atat de puternica incat atunci cand e frecata pe picioarele cuiva intra rapid in sange si poate avea un efect benefic in plamani. O cataplasma cu usturoi pusa pe talpile picioarelor este foarte buna pentru oprirea tusei si alungarea racelilor. Se face tocand cativa catei de usturoi, amestecandu-i cu putin untdelemn de masline si aplicand mixtura pe talpi. 

Scaderea tensiunii arteriale
Un catel de usturoi proaspat contine intre 5 si 9 miligrame de alicina. Luat pe stomacul gol dimineata, usturoiul regleaza tensiunea si intareste sistemul imunitar.

Alicina
Este un produs de conversie a alinei (un aminoacid ne-esential, denumire provenita de la termenul latinesc al usturoiului, Allium sativum),  fiind un compus de sulf care confera usturoiului majoritatea proprietatilor. Insa ea nu se gaseste in mod natural in usturoi, se sintetizeaza in momentul ruperii sau zdrobirii usturoiului, ca o reactie de aparare.  

Mujdeiul de usturoi - reteta
-2 capatani de usturoi 
-sare 
-o lingurita de ulei 
-4 linguri de smantana
Usturoiul se curata si se zdrobeste, se pune intr-un castronel si se freaca bine cu sare si ulei, cand se face ca o pasta se adauga smantana si se omogenizeaza bine.

e preluare integrală sau parţială a conţinutului se poate face doar cu citarea sursei, astfel: pentru publicaţiile tipărite - Ziarul "ring", iar pentru publicaţiile online - http://www.ziarulring.ro/stiri/sanatate/214770/De-ce-apar-caderile-de-calciu

„Organismul îşi ia calciul din apă şi din alimentele care conţin acest mineral în cantităţi mari, dar reţine doar o parte, restul fiind eliminat prin fecale şi urină. Consumul exagerat de zaharuri scade absorbţia calciului în organism. De aceea, trebuie să mâncăm frecvent iaurt, spanac, brânzeturi, lapte, fructe şi legume. Glanda parotidă reglează cantitatea de calciu primită de organism prin secretarea hormonului parotidian. Când secretă prea mult, nivelul de calciu din sânge creşte şi, astfel, scade cantitatea de calciu care ar trebui să ajungă în oase, dinţi şi muşchi”, explică dr. Laurenţiu Luca, directorul Clinicii PULS.

Acest articol este proprietatea Ring Media Group şi este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare integrală sau parţială a conţinutului se poate face doar cu citarea sursei, astfel: pentru publicaţiile tipărite - Ziarul "ring", iar pentru publicaţiile online - http://www.ziarulring.ro/stiri/sanatate/214770/De-ce-apar-caderile-de-calciu

„Organismul îşi ia calciul din apă şi din alimentele care conţin acest mineral în cantităţi mari, dar reţine doar o parte, restul fiind eliminat prin fecale şi urină. Consumul exagerat de zaharuri scade absorbţia calciului în organism. De aceea, trebuie să mâncăm frecvent iaurt, spanac, brânzeturi, lapte, fructe şi legume. Glanda parotidă reglează cantitatea de calciu primită de organism prin secretarea hormonului parotidian. Când secretă prea mult, nivelul de calciu din sânge creşte şi, astfel, scade cantitatea de calciu care ar trebui să ajungă în oase, dinţi şi muşchi”, explică dr. Laurenţiu Luca, directorul Clinicii PULS.

Acest articol este proprietatea Ring Media Group şi este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare integrală sau parţială a conţinutului se poate face doar cu citarea sursei, astfel: pentru publicaţiile tipărite - Ziarul "ring", iar pentru publicaţiile online - http://www.ziarulring.ro/stiri/sanatate/214770/De-ce-apar-caderile-de-calciu

„Organismul îşi ia calciul din apă şi din alimentele care conţin acest mineral în cantităţi mari, dar reţine doar o parte, restul fiind eliminat prin fecale şi urină. Consumul exagerat de zaharuri scade absorbţia calciului în organism. De aceea, trebuie să mâncăm frecvent iaurt, spanac, brânzeturi, lapte, fructe şi legume. Glanda parotidă reglează cantitatea de calciu primită de organism prin secretarea hormonului parotidian. Când secretă prea mult, nivelul de calciu din sânge creşte şi, astfel, scade cantitatea de calciu care ar trebui să ajungă în oase, dinţi şi muşchi”, explică dr. Laurenţiu Luca, directorul Clinicii PULS.

Acest articol este proprietatea Ring Media Group şi este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare integrală sau parţială a conţinutului se poate face doar cu citarea sursei, astfel: pentru publicaţiile tipărite - Ziarul "ring", iar pentru publicaţiile online - http://www.ziarulring.ro/stiri/sanatate/214770/De-ce-apar-caderile-de-calciu